Daca ne e frica... au invins!

Daca ne e frica... au invins!

Ioana Petric
News

Ieri, la Londra, teroarea a lovit din nou si bilantul este sumbru. Iar treaba asta ma infioara cu atat mai tare cu cat, acum doar cateva luni, ma plimbam fara nicio grija pe acelasi trotuar pe care acum curge sange si mirose a moarte. 

Imi aduc aminte ca cineva chiar ma intrebase inainte sa plec: “Dar nu ti-e frica? Daca o sa fie atentate? N-a mai fost de mult timp nimic pe acolo si am senzatia ca urmeaza” Pentru ca oricat de greu ar fi de acceptat, astea sunt vremurile in care traim. “Atentat” nu mai este doar un cuvand din dictionar, ci o realitate mult prea des intalnita. Nu mai suntem in siguranta nicaieri si parca am inceput sa ne obisnuim cu asta. Daca trece prea mult timp fara vreo tragedie, incep sa apara semne de intrebare: dar cand? cum? unde? Suntem mereu in alerta si totusi…se intampla. Sunt chestiuni care se pare ca deocamdata nu pot fi evitate sau stopate.

Asa ca ce e de facut? Ne inchidem in casa, departe de orice urma de speranta? Ne izolam pentru ca ne-am pierdut increderea in oameni?  Hmmm…eu zic ca nu, asta ar fi gresit, pentru ca oameni, in adevaratul sens al cuvantului, inca exista.  Priviti, spre exemplu, parlamentarul britanic, Tobias Ellwood. 

Ieri, in acele momente critice de panica si teroare, ar fi putut foarte bine sa fuga si sa se asunda in spatele zidurilor groase si sa astepte, in siguranta, ca totul sa treaca. Dar nu, el a ales sa riste, sa infrunte situatia si sa faca tot ce ii era in puteri ca sa salveze o viata. 

Imaginile cu el patat de sange, in timp ce resuscita politistul injunghiat au facut rapid inconjorul lumii , aducandu-i titulatura de erou, in timp ce noua ne-au dat o veritabila lectie de viata. Pentru simplul fapt ca ne-a facut sa intelegem ca indiferent de functia ocupata,  in fata tragediei, nicio viata nu e mai importanta decat alta si ca in aceste vremuri de conflict, nu avem neapart nevoie de “eroi”, ci doar sa ne aducem aminte ceva foarte important, ce se pare c-am uitat...sa fim “oameni”. 

Cat despre intrebarea prietenului meu, i-am spus si atunci, cum va spun si voua acum: Nu! Mie nu mi-e frica!  Ca e Romania, Londra sau Paris, viata oricum e o loterie, asa ca trebuie sa mearga inainte. Daca ne e frica...au invins!

Tibi Useriu: povestea incredibila a omului care a reusit imposibilul

M-am nascut femeie si sunt libera!

Decat cu simtul datoriei... mai bine datornici

 

 

What's Hot

Galerie Articole